miercuri, 2 septembrie 2009

Toti se vad in aceelasi ochi

Suntem vazuti la fel, in aceelasi fel. Avem nevoie fiecare de un punct de sustinere si un punct care sa ne caute puntul de sustinere. Asa cum pietrele ne lasa mereu sa le atingem, noi de ce nu ne lasam atinsi? Greutatea ratiunii apasaasa cum ne apasa si gravitatia pe pamant. Viata e ca un joc, mereu trebuie sa fii mai istet si sa fii in pas cu adversarul. De asta.. nimeni nu invinge viata! Ne miscam in haos, dar totusi nu ne este frig. Hai sa ne aruncam ochii peste nori!

3 comentarii:

  1. Pentru ca noi nu suntem pietre, avem sentimente si un al saselea simt care ne avertizeaza cand sa fim precauti.

    RăspundețiȘtergere
  2. Poate ca suntem mai invatati sa acceptam teama, raul ca mult mai apropiate de noi decat iubirea si sentimentele bune.

    RăspundețiȘtergere